October 7th, 2009 
cKy -Filip,spui ca ai dat toate sfaturile avocatilor?
-Da ,Lidia,mai bine decat ai fi facut-o tu insuti.
Antonela se apropie de ei.Ii aduse cartea pe care o ceruse,si pranzul pentru doi.Era bucuroasa sa-si revada stapana si pe cel ce o salvase.Ei au cazut de comun acord sa nu-i spuna nimic din cele intamplate la Paris,de fapt nu-i spusera niminc.Rosti acele cuvinte ce ii pareau pe zi ce trece mai fara de inteles,dar Filip i-o ceruse.Incepuse sa creada ca stapanii isi pierdeau mintile.
-Domnul Stefan e in oras, doamna,e la birou,si zambind strengareste adauga:mi-a soptit o pasarica…
Lidia parea preocupata de cu totul altceva…Nehotarata o intreba pe Antonela: -Stii ceva de o anume doamna X care a locuit in sat,si care a plecat de aici pentru ca fiica ei era insarcinata?
Antonela tremura din toate incheieturile,fuse cat pe ce sa scape tava…
-De ce intrebati?S-a intors?
_Nu ,dar vroiam sa stiu ce s-a intamplat cu biata femeie.Chiar nu ti-au spus nimic “pasarelele tale”?
-Nu mai stiu nimic de ea…De ce intrebati?Repeta Antonela ca prostita.
-Ia loc pe iarba.Am primit acum mult timp o scrisoare de la ea prin care imi aducea la cunostinta ca Stefan imi e infidel cu fiica ei…Si…stii continuarea.De atunci a plecat Stefan,ne-am despartit…
-A-ti gresit,incepu Antonela sa vorbesca stins di cu un aer de stinghereala…Domnul Stefan nu a plecat si…scrisoarea imi era adresata mie…Copilul era a lui Florin…Am stiut de la bun inceput,dar am inchis ochii pentru ca nu vroiam sa-mi las copiii fara tata.I-am propus sa-l adoptam noi,dar nu a vrut.Apoi nu am mai aflat nimic de la ea.De ce nu mi-a-ti spus?
-Din acelasi motiv ca si tine,de rusine!
-Sarmanul domn Stefan…
Lidia zambi
e viitor sa nu mai ai secrete fata de mine…Fugi de aici1Nu mai conteaza ce a fost doar viitorul conteaza…Apoi se intoarse spre Filip cu un aer trist si ii spuse
aca a venit sa-mi aduca decizia de divort?
-Atunci e un prost!Lidia,nu am vorbit cu nici un avocat,Stefan te iubeste.Chiar el mi-a spus-o.
-Esti sigur?Nu o spui doar asa…sa ma vezi zambind?
-Nu,desi zambetul tau m-a luminat.Stiam ca e nevinovat ,dar am vrut sa te las sa te convingi singura.
-Daca nu as fi intrebat-o pe Antonela nu mi-ai fi spus?
-Ba da ,dar am mizat pe inteligenta ta…Acum te las cu bine,in curand va ajunge Stefan aici si oricat de draga imi esti ,si oricat de mult te vreau fericita tot nu as suporta sa te vad in bratele lui;oferindu-ti ceea ce eu nu am fost in stare…Filip va dispare definitiv.Ti-as fi oferit tot ce pe pamant poti obtine…
-Ma parasesti?Imi dai voie sa iti scriu?
-Da ,acum da.Altfel simt ca voi fi trait degeaba .
-Filip,inainte de a pleca trebuie sa-ti spun ca daca eu nu voi mai fi…
-Lidia,ce-ti veni?
-Lasa-ma sa termin!…Atunci cand nu voi mai fi,voi fi in adierea vantului,voi fi in razele soarelui si ale lunii,voi fi in seninul cerului,doar pentru a-ti calauzi pasii,doar pentru a te mangaia,pentru a te putea atinge…Iti voi reda increderea in viata…Doar tu ma vei putea auzi,restul nu fac parte din lumea noastra…Voi fi acolo pentru a nu-ti trada dragostea…
-Lidia…tu…tu ma iubesti…
-Te iubesc Filip…,de aceea-ti spun …ca atunci cand nu voi mai fi voi fi in primavara,in primavara din tine,in speranta ta ,in increderea ca totul renaste numai ca nu intotdeauna sub aceeasi forma…Voi fi in vara care-ti va mangaia vesnic obrazul,voi fi in toiul gandurilor tale,pentru a te ruga sa nu-ti renegi sentimentele…,voi incerca sa te fac sa vezi vara din tine,focul…Voi fi in toamna din tine,te voi ridica sa vezi ca suferinta nu e atat de cruda,atunci cand nu vei mai putea suferi lumea creaza-ti o lume a ta-a noastra…si te vei elibera.Filip,te voi rani…nu o fac nici voit ,nici calculat,insa asa te voi vedea in starea ta cea mai pura…,te voi vedea descatusat de lanturile-ti interioare…Lidia se ridica si-l saruta usor pe frunte.Acum du-te!
-Si…iarna?
-Iarna imi apartine…tii minte cand ti-am spus ca dragostea mea e ca albul zapezii?
Filip era putin deconcertat…atunci ii spunea Stefan…,dar aproba din cap.
-Atunci stii ca te voi astepta mereu…in iarna…Acum du-te!
Related posts:
Posted in 
Tags: 
